1436, iunie 13: „este atestat satul Bubuegi de la Fîntîna Mare. I s-a mai spus Bubuegi de la Beleua”, (Beleu).
1518, aprilie 22: „ Stefan cel Tînăr – Vodă întareste lui Toader Bubuiog, loc pe Beleiul ”.
Bubuiogi (Boboiogi, Boboegi) sat la iezerul Beleul, inclus în „Slobozia Mare” raion Vulcanesti, Moldova.
1554 – 1555: „Alexandru Lapusneanu, Domnul Moldovei, întareste manastirii Umor, dania lui Teader Bubuiog, logofat, ctitorul manastirii, satul Boboegi de la Beleaua si mai jos de Traian, unde se cheama Fîntîna Mare”.
Din tezaurul documentelor sucevene (catalog de documente, 1393 – 1949) pag. 64, Bucuresti 1983. Moldova în epoca feudalismului vol. II, Documente slavo – moldovenesti v. XV – XVI, Chisinau, pag. 294 -297.
1599, martie 30: „Ispisocu domnesc scris pe sarbie de la Ieremia Movila în care scria ca au venit înaintea boierilor Măriei Sale călugarii de la sfînta mănăstire Humorului si s-au judecat cu Ivan Useriul pentru satul Bubuiogi ce iaste mai giosu de Traianu la Fîntîna cea Mare, zicandu ca acel satu Bubuiogi iasta driapta mosie. Satul a ramas în posesia manastirii”.
1605, februarie 9: „Eremia Movila, voievod al Moldovei vinde mănăstirii Probata, lacul Beleu si o gîrla Chicita”.
1808: „… întemeiat prin contopirea satelor Bubuiegi si Saraieni, mentionate documentar în 1614”.
1811, octombrie: „Primul document despre existenta satului Slobozia Mare. Printre alte colonii, în listele făcute de catre pristavul asupra colonistilor dunareni din Basarabia, rotmistrul GRIPAR e mentionatasi colonia „Siobodzeia” cu 52 de suflete.
Primii colonisti, ce au trecut Dunarea, fugind de sub urgia otomana,s-au asezat cu traiul în cele sapte „saraie” din vale, parasite de catre turci. Si astazi, aceasta parte a satului se numeste „Saraieni” (Din marturisirile batrînilor din sat).
1818:Consateanul nostru, Gheorghe Mare (zis Staicu) este ales membru, deputat în Sfatul Tarii si presedinte al Zemstvei Cetatea Alba.
1819, decembrie 19: „În scopul unei leanicioase administratii, la aceeasi data, în Guvernamîntul Basarabiei (oblasti) s-au înfiintat pentru asezarea bulgarilor si altor straini de peste Dunare, patru ocoluri si anume: Ocolul Prutului, Ocolul Cahulului, Ocolul Ismailului si Ocolul Bugeacului. Satul Slobozia Mare este acea parte din Ocolul Prutului: „Acest Ocol se întindea între Prut, Valul lui Traian cel de Jos, rîul si lacul Cahulului pîna la Dunare si cuprindea 14 sate: Colibasi, Brânza, Valeni, Slobozia, Boboiestii sau Suroeni, Chislita, Vadu Boului, Giurgiulesti, Mandrescii, Anadoica, Frecatei, Bujorca, Cismichioi si Vulcanesti.
1827: În sat traiesc 143 de familii )364 barbati si femei) – moldoveni, bulgari si greci. Casele sunt împletite din nuiele si lipite cu lut.
1832: 139 de familii primesc „nadel“ (parte) de la guvernul rus în suprafata de (6,737 desetine de pamînt).
1871: „Este construita biserica din piatra – „Sfintii Voievozi“ în locul altei biserici vechi si avea doi preoti, doi cîntareti si doi paracliseri. Biserica era întretinuta de comunasi nu de stat”.
1880, februarie 1: s-au deschis douascoli cu cîte o clasa, în cadrul Ministerului Instructiunii Publice: o scoala pentru baieti unde era învatator Stefan Tverdievici si una de fete, unde învatator era Elena Tverdievici.
1897: „Dupa primul recensamînt general al populatiei, numarul carturarilor alcatuia doar 16,4%”.
1899, iulie 7: „Locuitorii satului Slobozia, împreuna cu cel din satul Cîslita, în numar de peste 150, au organizat o manifestare în orasul Bolgrad, cerînd ajutoare banesti de la banca locala în legatura cu seceta ce avuse loc”.
1910: „date despre satul Slobozia: distanta pîna la Ismail – 80 km; Ograzi – 475; Suflete – 2861; scoli cu cîte o singura clasa, – doua”.
1912, mai 13: „Treizeci si unu de tarani arendasi din satul Slobozea au scris o plîngere guvernului basarabean în legatura cu abuzurile primarului Hristofor Pana cu privire la darea pamîntului în arenda mosierilor Radulescu si Dimitriadi”.
1914: Sosesc primele vesti din razboi despre moartea consatenilor Alexandru Petrenco, Ion Dusevski s.a. Ion Chirosotean este grav ranit.
1918, ianuarie: „Satenii îl aleg delegat la Conferinta Regionala a Sovietelor din Odesa pe Alexandru Arbuz, participant pe front. Pentru drum i-au strîns, mîna de la mîna, 300 de ruble,iar consateanul Vasile Bratu îl duce cu caruta pîna la Bolgrad, apoi de acolo – cu trenul la Odesa”.
1932, ianuarie 1: S-a nascut Eugen Alexandru Grebenicov, matematician, savant moldovean, doctor în stiinte fizico – matematice, directorul Institutului de Fizica Teoreticasi Experimentala din Moscova a Universitatii „Patris Lumumba”.
1940, iulie 30: „În sat a intrat armata sovietica. Comandamentul a fost instalat în cladirea clinicii de astazi, iar armata în cladirile scolii de 8 ani”.
1991, ianuarie 13: În prezenta unor înaintate oficialitati ale vietii politice si spirituale, reprezentanti ai Ligii Culturale din România si Basarabia, parlamentari si senatori, a avut loc dezvelirea bustului lui Mihai Eminescu.
A urmat o ceremonie crestineasca prin punerea pietrei de temelie a bisericii cu hramul „Sfintii Arhistrategi Mihail si Gavriil” ce se înalta din initiativa vrednicului fiu al satului – Vitalie Usturoi. Au luat parte la ceremonie presedintele Republicii Moldova Mircea Snegur, Arhiepiscopul Vladimir – episcopul Moldovei, Antonie Plamadeala – mitropolitul Ardealului, Casian Galateanul – arhiereu al Dunarii de Jos s.a.
1993: S-a deschis Muzeul satului, înfiintat de profesorul de istorie Ion Jantîc si profesorul de geografie Vasile Brînza.
Satul Slobozia Mare a avut mai multe denumiri: La Fîntîna Mare, Bubuiegi de Beleaua mai jos de Traian, Sărăieni apoi Slobozia.
Prima mentiune documentara a satului o întîlnim în sec. XIV, la data de 13 iunie 1436 sub denumirea de „Satul de la Fîntîna Mare”. I s–a mai spus Bubuiegi de la Beleaua (Beleu). În vremea lui Stefan Voievod, domnul Tarii Moldovei, satul a fost donat de domnitor panului Mihail Stîngaciu ce i-a slujit cu credinta mai înainte pe parintii voievozilor Ilie si Stefan, domnii Tarii Moldovei.
„Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie voievod si fratele domniei mele, Stefan voievod, domnii Tarii Moldovei, facem cunoscut cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, ca aceasta adevarata sluga a noastra, pan Mihail Stîngaciu a slujit mai înainte sfant raposatului parintelui nostru si astazi ne slujeste noua cu dreapta si credincioasa slujba. De aceea noi vazînd dreapta si credincioasa lui slujba catre noi, l-am miluit cu deosebita noastra milasi i-am dat, în tara noastra satele anume: pe Bogdana, unde este Balan, si fiul lui Drajan, si pe Smila, selistea lui Rosca si chilia lui Manasu si pe lubana, Suseni si, la Chegheci, pe Pîrîul Fîntînilor unde a fost Oana Albul si mai sus, Monesti si la Chegheci locurile din pustiu mai jos de Prun, la Fantana Peducelului si mai jos Fîntîna Mare si, pe leravat, selistea Fundestilor, între popa Mircea si Petru Lungul si, pe Bariad, un loc din pustie….
Satul Slobozia Mare este situat în sud-vestul raionului Cahul, este asezat pe malul stîng al Prutului, la 30 km de Vulcanesti, 45 km de Cahul si 18 km de statia ferata — Reni, situate între 45°34’30” latitudine nordicasi 26°1’50” longitudine estica, find întretaiat central de soseaua Vulcanesti- Slobozia Mare.
Satul Slobozia Mare a avut mai multe denumiri: La Fîntîna Mare, Bubuiegi de la Beleua mai jos de Traian, Saraieni apoi Slobozia. Prima mentiune documentara a satului o întîlnim in sec.XIV, la data de 13 iunie 1436 sub denumirea de Satul de la Fîntîna Mare (denumita la început Boboiegi, apoi Saraieni iar din anul 1806, Slobozia Mare).
Pe teritoriul satului Slobozia Mare s-a practicat în cea mai mare parte viticultura, acordîndu-se atentie cresterii vitei de vie, livezilor a gradinaritului.
La recensamîntul din 1864 în satul Slobozia au fost înregistrate 364 familii.
In anul 1954 patru gospodarii collective au format colhozul „Moldova”. In anul 1956 au absolvit scoala medie 596 de tineri. In anul 1966 a fost dat in folosinta un frumos Palat de Cultura. Scoala de Muzica pentru copii a fost deschisa in 1972, scoala sportiva — în 1975, muzeul de istorie — 1993.
În secolul trecut Slobozia Mare a fost parte componenta a raionului Vulcanesti.
În prezent este parte componenta a raionului Cahul si are o populatie de 5800 de locuitori